marți, 27 aprilie 2010
Etern..
Asta ar fi trebuit sa fie cuvantul potrivit pentru noi... Uitasem si ca exista pentru ca daca mi l-as fi amintit mai demult, acum nu ar mai fi asa nefolositor...
Ah... si sunt atatea cuvinte pe care le-am uitat..nu doar eu...sunt cuvinte pe care si tu le-ai uitat...si altii...si cred ca daca ni le-am aminti la momentul potrivit, totul s-ar putea schimba cumva...
E ca atunci cand stai in fata lui langa banca voastra din parc sub un tei inflorit, cand vantul rebel iti umple parul cu florile galbene, parfumate si mici, cand va uitati unul in ochii celuilalt si asteptati. Da, asteptati pur si simplu pentru ca ati uitat amandoi cuvintele care ar fi fost perfecte acum...pentru ca ati uitat amandoi cum se spune "te iubesc"
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
11 comentarii:
O să-şi reamintească să spună.Uitarea nu e eternă.
da, dar o sa isi aminteasca prea tarziu...cand magia s-a rupt deja...
si pur si simplu nu o sa mai aiba rost.
Nimic nu e sigur.
Are dreptate.
cine? eu sau deni?:))
Denisa.
Hey ara trebui sa ma susti pe mine!!!
Dar nu se întâmplă cum spui tu în cazul despre care se vorbeşte aici. În rest, da, te susţin pe tine.
Cuvintele perfecte nu se uită niciodată. aşa cum sentimentele puternice nu dispar.
Vreau sa cred asta.
Crede. Aşa e. Ţi-am mai spus asta şi ţi-am şi demonstrat.
Trimiteți un comentariu