Invata-ma sa zbor..

   
Mi-am rupt aripile la ultima cadere si doare. Sunt rani care nu se vindeca, care nu dispar. Iti raman insemnate pe corp, adanc in fiinta ta, urme care nu vor trece niciodata. Ca niste tatuaje permanente pe care ti le-au facut  fara ca tu sa le vrei...niste tatuaje dureroase.

Asa e si cu aripile mele.. s-au rupt si in locul lor au ramas urme... Fac inca parte din mine. Le simt, le vad dar nu mai sunt la fel. Nu mai au stralucire, nu se mai ridica. Sunt umbre a ceea ce au fost candva. Incerc din nou sa le misc dar ma izbeste o durere profunda. Vine de la ele? sau de la amintirea felului cum le-am pierdut? Nu pot sa ma  hotarasc. Durerea imi ocupa mintea si nu ma lasa sa ma gandesc.


Treptat dispare si de data asta chinul. As incerca din nou sa ma ridic dar mie frica ca va incepe iar. Stiu ca tu esti undeva acolo, singurul care  le poate face ca inainte. Singurul care ma poate invata din nou sa zbor...


Inca astept...De ce nu vi?