Ai reusit vreodata sa vezi cu adevarat dincolo de aparenta? Dincolo de profilul fizic uneori infricosator de abstract, poate chiar perfect si totusi distructiv? Ai vazut vreodata ce e dupa o suvita de par, o bucata de piele alba si fina, o picatura de ploaie, in spatele genelor lungi si arcuite, a buzelor carnoase si rozalii, a unei priviri, a unui suras, a unei strangeri de mana, imbratisari, sarut, privire incruntata sau trista, sau pur si simplu in spatele unui chip zambitor?
Invata sa nu mai crezi tot ce iti spune. Ignora aparentele si bazeazate pe experienta. Tine minte tot ce s-a intamplat in trecut, prin tot ce ati trecut, aminteste-ti fiecare minut, pune totul cap la cap si apoi verifica daca le poti compara cu ce iti spune acum. Or sa se bata cap in cap, ai sa vezi si tu asta, dar daca nu ma crezi acum, eu nu am cum sa iti explic mai mult de atat.
Este Asa cum iti zic eu. Mereu a fost ca mine numai ca de fiecare data ai lasat sa treaca prea mult timp pana sa vrei sa ma crezi...pana sa iti dai seama si singur si sa imi dai dreptate. Nu ma lasi sa te ajut indiferent cum as incerca sau cat de tare. Te inchizi intr-un glob de sticla prin care eu nu pot sa trec decat daca il sparg in mii de bucati. Ea insa trece prin, si il lasa intact in asa fel incat toate argumentele mele sa se loveasca de sticla rece si sa ramana afara din tine...
Viata nu e cinstita. Destinul personajelor nu are importanta. Atmosfera trairilor domina.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu