Refresh

Ce ar fi să încerci să dai refresh vieții tale...Da știu îți e frică...și mie îmi e, dar ce câștig dacă mai aștept? Adică până la urmă tot o să o fac la un moment dat, așa că mai bine mai devreme decât prea târziu...Știu că ești deacord cu ce spun și fără să îmi confirmi...cu toții sunteți. 

Înainte să iei totuși o decizie , ce ar fi să te întrebi, dacă ești gata să renunți la...tot. Da, ai dreptate. Prin tot chiar mă refer la absolut tot ce ai avut vreodată și la tot ce ai acum. Nu ești gata, sigur că nu ești..nu o să fi niciodată, pentru că nu ai curaj. Te temi să pierzi, doar pentru că nu ai putea să crezi că poți recupera... păcatul tău.. te detest.Nu ești ca mine. Mă detești pentru că nu mă poți atinge.

Acum m-ai speriat și pe mine și mai tare... sau nu?! Dar până la urmă mie nu îmi e frică de nimic..Iubesc nimicul...trăiesc în nimic...întotdeauna a fost așa.

Bla bla bla alte sentimentalisme...ce ar fi să îmi mai spui și altceva...ceva ce mă interesează? Nu ști...  sigur că nu ști, evident că nu ști... nu ai avea cum să ști... de unde să ști când nici măcar nu îți pasă... jalnic.

Mă faci să îmi fie milă de tine, iar asta mă convinge să dau refresh-ul ăla. Orice ar fi... Nu am ce pierde, pentru că nu am nimic.. Nu am pe cine răni, pentru că nu am pe nimeni...și uite așa mă arunc în otrava asta verde a nimicului...verde acum...albastră  mai tarziu, apoi  mov,  roșie, portocalie, galbenă, violet, roz,  maro, crem, alb, vinețiu, turcoaz ca până la urmă să rămână neagră.

Gata? Asta a fost? Te văd acum din nou, dar parcă nu mai ești tu... sau poate nu mai sunt eu, iar tu ești tot tu dar eu sunt alta. Da, cred că așa e... Dar vai, te văd. Și mă privești indiferent  și crud, de pe canapeaua albă din piele pe care stai și mă privești fără să zici nimic. Doar te uiți și  acum aș putea jura că te uiți prin mine pentru că nu te mai cunosc ca  să știu că tu nu ști să vezi  "prin lucruri". Ești tot tu și privirea ta mă face să realizez asta chiar și acum, după ce te-am șters de tot din mine. Privirea ta mă atrage...de fapt nu, nu ea, ci ochii tăi..la fel ca  înainte, ceva arde în ei. Mă sperii...sau nu? NU. Nu o luăm de la capăt. Promit. O să mă protejez de tine...de fapt privește-mă, fac deja asta. Nu îți place...te credeai superior doar pentru că , în fața ta nu puteam să mă controlez, doar pentru ca erai totul...Mă face sa râd prostia ta

Îmi place să nu am nimic...să o iau de la capăt ca și cum acum e prima dată. Unica diferență e că acum  nu îmi pasă, nu însemni nimic...nimic...nimic...nimic... Am așa mult nimic in viața mea că sunt gata să îl împart.

Vrei și tu?